luni, 3 aprilie 2017

Manipularea în mass media

Tipuri de manipulare televizată:
Manipularea prin imagine, manipularea prin filmare, manipularea prin montaj, manipularea prin comentariu, manipularea prin paginaţie, manipularea prin omisiune, manipularea prin zvonuri mediatice, manipularea prin cenzură, manipularea prin procedeul “a ascunde arătând”, manipularea prin charisma, manipularea prin jurnalist.
Elementele specifice diferitelor tipuri de producţii de televiziune
Manipularea opiniei publice într-un talk-show, dezbatere, documentar, ancheta inscopul părtinirii uneia dintre părţile implicate se poate face prin darea cuvântului în majoritatea timpului reprezentanţilor acelei părţi, acordarea acestora a dreptului de a avea intervenţii mai lungi şi într-un spaţiu de prezentare mai larg, sublinierea acţiunilor lor pozitive şi minimalizarea faptelor benefice ale părţii adverse etc.
Există trei elemente principale care concură la realizarea manipulării în cazul diverselor producţii de televiziune:
a)Moderatorul
b)Compoziţia platoului
c)Scenariul (discuţiei/emisiunii)

Moderatorul

Primul nivel la care poate începe manipularea este cel al moderatorului. Intervenţiile acestuia sunt văzute ca fiind constrângătoare deoarece moderatorul impune subiectul/tematica de discuţie, dar şi ia cuvântul invitaţilor, le acordă acestora o importanţă diferită ce poate fi observată prin elemente de comunicare non-verbală (tonalitate: ton respectuos, dispreţuitor, politicos, agasat etc).
Studiile făcute de sociologi au demonstrat faptul că, de multe ori, moderatorul, auto-definindu-se drept purtătorul de cuvânt al publicului, pune întrebări care să-i satisfacă doar propria curiozitate sau interesele sale, chestiunile ridicate nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor. Moralismul moderatorilor este în multe cazuri discutabil.
O altă strategie de manipulare care poate fi abordată de moderator este mimarea lipsei de timp; el se foloseşte de ceas pentru a lua cuvântul invitaţilor sau pentru a-i întrerupe tocmai când se ajunge în miezul problemelor, astfel pierzându-se esenţa şi chiar scopul dezbaterii. Cu cât un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare şi un statut social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare, frecvenţa participărilor la talk-show-uri,numărul de relaţii cu VIP-uri etc), cu atât discrepanţa dintre el şi un invitat mai puţin cunoscut, chiar dacă este expert într-un domeniu, este mai mare.
Compoziţia platoului
Al doilea nivel la care se poate realiza manipularea în cazul producţiilor de televiziune- compoziţia platoului – este determinant pentru modul de abordare al problemelor. Există indivizi care nu sunt invitaţi de nimeni, precum şi persoane care refuză orice invitaţie. Modul în care este alcătuit cercul de invitaţi influenţează inconştient modul de percepţie al telespectatorilor, absenţa unuia sau a altuia dintre reprezentanţii vreunei părţi aflate la discuţii având o mare importanţă în manipularea mediatică.
Manipularea prin prezentarea dezechilibrată a părţilor
Compoziţia platoului ar trebui, teoretic, să ofere imaginea unui echilibru democratic între părţi. Uneori însă, dreapta şi stânga prezentatorului sunt folosite în scopul de a simboliza: Dreapta şi Stânga politică, iar dacă aceste două părţi nu sunt egal reprezentate (fie la începutul emisiunii, fie pe parcursul ei se aduc mai mulţi invitaţi şi susţinători de una dintre părţi), se produce o deformare a percepţiei în favoarea uneia dintre grupări, distorsiune influenţată nu de calitatea, ci de numărul invitaţilor susţinători.
Scenariul
Scenariul, pe baza căruia moderatorul conduce dezbaterea/emisiunea şi arbitrează părţile poate să fie stabilit înaintea înregistrării (caz în care calitatea discuţiei poate fi afectată, încorsetata de rigiditatea scenariului). Nici cealaltă opţiune nu este, însă,lipsită de riscuri; în cazul în care moderatorul îşi trasează scenariul în linii mari în urma discuţiilor pregătitoare cu participanţii prezumtivi, prin care lasa loc siimprovizatiei sau exprimării libere în timpul emisiunii, discuţia poate să deviezeintr-un mod periculos. Oricum, nu trebuie uitată una din regulile tacite ale jocului şi anume,menţinerea limbajului în limitele politeţii.
Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare
Comunicarea non-verbală este un proces complex care include omul, mesajul, starea sufletească, mişcările trupului şi cei cu care se intră în relaţie. Informaţiile legate de această comunicare foarte complexă au ajuns să fie studiate şi însuşite de aproape toate persoanele publice sau aflate în funcţii de conducere (fie manageri de întreprinderi, fie politicieni, vedete de cinema sau de televiziune). Principalele instrumente ale manipulării în dialoguri sinegocieri sunt vocea, privirea, gesturile, poziţia corpului (postura), distanta şi buzele. Deşi pare contradictoriu, vocea este un element principal al comunicării non-verbale deoarece poate fi modulată pe o scară foarte largă. Vocea se compune din 3 elemente esenţiale, care pot căpăta un nivel de variaţie diferit în funcţie de modul în care  folosim:
-ritmul (ce poate alterna de la încet la rapid)-volumul (care poate varia de la mic la mare)
-tonul (a cărui gamă oscilează de la ascuţit la grav).
Impactul pe care elementele comunicării îl au în cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este următorul:    Cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, însă au impact mai scăzut faţă de celelalte elemente; tonul vocii are un impact mai mare în cadrul procesului de comunicare iar posibilitatea de control este medie; simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare în desfăşurarea comunicării interpersonale dar şi posibilităţile cele mai reduse de control. Atât limbajul trupului cât şi metalimbajul (cuvintele şi expresiile care pot releva adevăratele atitudini şi gânduri ale unei persoane) pot trezi instinctul, intuiţia, “al 7-lea simţ”, presimţirea că vorbitorul nu spune ceea ce gândeşte. Metalimbajul permite indivizilor să-i manipuleze pe alţii fără ca aceştia să-şi dea seama. În conversaţiile directe, efectul maxim al cuvintelor nu depăşeşte 7%. Se spune că noi auzim jumătate din ceea ce se spune, ascultăm cu atenţie jumătate din ce am auzit şi ne amintim jumătate din ce am ascultat sumar. Un element de o mare importanţă într-o dezbatere televizată îl reprezintă forma şi caracteristicile mobilierului din studio.
Un element de o mare importanţă într-o dezbatere televizată îl reprezintă forma şi caracteristicile mobilierului din studio.
Jocul de putere cu scaune dintre moderator-invitaţi
1. Înălţimea spătarului-este proporţională cu rangul şi puterea ocupantului
2. Mobilitatea-În cazul în care există, senzaţia de putere este dată de libertatea de mişcare într-un scaun rotitor -în cazul în care nu există, ea va fi compensată cu mobilitatea trupului, cu creşterea numărului de gesturi, fapt ce dezvăluie atitudini şi sentimente ale intervievatului.
3. Înălţimea scaunului este proporţională cu rangul şi puterea ocupantului şi are un efect psihic deosebit de puternic; amplasarea unui invitat pe un scaun mai jos decât cel al moderatorului va induce publicului o reacţie psihologică inconştientă de al desconsidera pe acel individ, scăzându-i din prestigiu.
4.Aşezarea-în poziţia competitivă faţă în faţă -crează presiune asupra interlocutorului (mai ales asupra celor neobişnuiţi să dea interviuri la televiziune)-diminuează mult prestigiul interlocutorului.
Jocul de putere dintre moderator-invitaţi în funcţie de forma mesei. Formă, caracteristici ce sugerează şi scopul folosirii ei, observaţii.
Patrată-mijloceşte relaţii de competitivitate şi defensive între indivizi cu acelaşi statut social-convorbiri scurte, bazate pe dovezi (fapte,exemple)-scoate în evidenţă relaţia superior-subordonat-partea dreaptă este mai cooperantă decât stanga-opusul este partea rezistentă rotundă-determină o atmosferă relaxantă, fără ceremonii-invitaţii sunt persoane de acelaşi rang- folosită pentru convingerea interlocutorilor -atmosfera de discuţie destinsă-persoana de rang mai mare polarizează puterea (dreapta are mai multă putere decât stânga) dreptunghiulară-ordonează clar influenţa-folosită pentru influenţarea cu maximă eficientă a interlocutorilor –ţinta reală este invitatul amplasat exact de cealaltă parte a moderatorului-în general, în centrul atenţiei sunt moderatorul şi invitatul amplasat în poziţie opusă acestuia.
Tipul de dialog sugerat. Caracteristici- intenţiile moderatorului.
“De colţ” (interlocutorul este amplasat în colţul mesei)-conversaţie prietenească, spontană-colţul biroului este o potenţială  barieră-grad bun de colaborare-împărţirea-realizarea unui dialog amical-amiabil…
Teritorială inutilă “de cooperare” (invitatul stă lângă moderator)-similitudini în orientare şi în gândire-atât moderatorul cât şi invitatul sunt de aceeaşi parte a barierei-grad ridicat de colaborare-realizarea unui dialog ca de la egal la egal-uneori poate fi o violare mascată a teritoriului invitatului de atragere a unei a treia persoane (moderatorul stă lângă alte persoane în timp ce unul dintre interlocutori stă exact de cealaltă parte a mesei-similitudini în orientare şi gândire-strategia de “a ţine partea adversarului”, în care adversarul este invitat-moderatorul pune întrebări persoanei amplasate diferit de ceilalţi în interesul unuia dintre invitaţi “competitiv-defensivă”-competiţie-defensivă-autoritate manifestată non-verbal-masa este o barieră solidă între oameni-punctele de vedere ar putea rămâne neclintite-competiţie de orice natură-conflict deschis de idei-admonestare-relaţionare superioară faţă de invitat „independenţa”-în care nu se doreşte stabilirea nici unui tip de raport- indiferenţa-posibil ostilitate-graniţele nu sunt încălcate-nu se doreşte nici un fel de dialog real-nu se doresc discuţii sincere.
Exemple de manipulare prin mass media în modernitate şi în contemporaneitate
Remodelarea gândirii în sistemele totalitare (Revoluţia Franceză, regimurile comuniste, regimul nazist) – căi de a controla minţile oamenilor:
Controlul comunicaţiilor umane – atât a informaţiilor primite din exterior, cât şi a intra-comunicării (situaţii disonante cognitiv)
Manipularea mistică – crearea unei aure mistice în jurul grupului conducător,cultul personalităţii
Cerinţa de puritate – de limitarea strictă între pur şi impur, între bine şi rău
Cultul confesiunii – confesiunea purifică sufletul