miercuri, 4 aprilie 2018

Poveste de cartier...

În fiecare zi, un biet individ urâțel, slăbănog și trist, vine agale de la serviciu. Bietul de el, cu toate că este foarte obosit, individul coboară cu două stații mai repede din autobuzul care îl aduce de la job. Cu ocazia acesta, idiotul speră din tot suflețelul lui, mic și negru, că va avea noroc și poate, într-o zi cu soare sau cu nori, o să dea nas în nas cu EA, marea fostă matracucă de oraș, mereu cu aerele de mimoză supremă la ea.
Acum, mimoza nu mai este decât o biată divă de FB, cam ofilită, smochinită, pricăjită, o țață nasoală, smotocită, tăvălită de tăți papagalii, infractorii și golanii orașului, o băbăciune spoită ca o hartistă dintr-un bar de mâna a cincea, tristă și cam penibilă. Pe scurt, individa nu-i decât o fufă de 5 stele!
Deși au trecut vreo trei ani de când slăbănogul a fost părăsit pentru un motociclist viril, sexi dar cam prost, idiotul suprem nu poate accepta ideea că el nu a fost decât un biet pansament, un fraier, un servitor, un biet prost din viața ei... Se zice că încă mai plânge cu pozele ei sub perină. Ghinion!
Tâmpitul mai speră că ea, preaminunată, să mai cadă odată de pe soclul pe care au cocoțat-o tăți proștii, direct la el în brațe, salvator fidel al divelor căzute în mocirlă.
El nu a aflat încă despre faptul că ea a schimbat parcul și că prostul cu moticicletă încă rezistă. Răbdare, mon cher! Poate dă o mașină peste motociclist și matracuca se lasă consolată, deși... De data aceasta, eu cred că nici în comă alcoolică nu s-ar mai lăsa penetrată de așa individ: patetic, isipid, incolor și inodor. Totuși, perseverența merge la sigur! Perseverează!
Karma e o curvă pentru ambii-amândoi, pașteți fericiți!