luni, 2 octombrie 2017

Vremuri mocirloase, mon cher...

Persoanele care se bălăcesc în mocirlă, trebuiesc lăsate acolo, să se scufunde cât mai adânc în ea!
Omule drag, să nu cumva să-i scoți de acolo! Nu le întinde mâna! Nu! Nu! Nu! Te vor împroșca cu noroiul lor mizerabil, scroafele și porcii!
Trăim vremuri în care, unora, ideea de a sta în mocirla li se pare extrem confortabilă. De aceea, ei preferă să se complacă în această situație degradantă, dorind să rămână în acest stadiu de mocirlă a spiritului, mult și bine... Nici nu au nevoie de mai mult!
Este mult mai comod pentru ei să se comporte ca niște porci decât să fie oameni. Preferă să facă asta, să se bălăcească și să-i acuze mereu pe alții de stadiul dramatic în care se găsesc, în loc să facă ceva pentru ei și să evolueze. Am impresia că indivizii ăștia experimentează un fel de Sindrom Stockholm, murdăria spiritului devine mișto și curățenia lui pute! Probabil că le este mult mai familiară această stare, mai ales dacă au strâns în jurul lor adepți ai stilului lor de viață care le împărtășesc ideile și care-i conving de faptul că mocirla în care trăiesc ține de normalitate iar cei care vor să-i scoată de acolo au rele intenții! Mda!
Omule drag, porcii și scroafele se simt bine în mocirlă! Acolo pentru ei este acasă!
Stăpânii mocirlei nu vor aprecia niciodată gestul tău mărinimos de le oferi suport și ajutor, dimpotrivă, vor încerca cu disperare să te tragă după ei, fiind intrigați de faptul că ai principii sănătoase. Ei ajung să te urască din tot sufletul lor doar pentru că nu sunt capabili să accepte valorile tale! Tocmai de aceea, îngălații, nu pot suporta fericirea și lumina strălucitoare din ochii tăi... Rămâi în lumină!