Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici:
Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
Fenomenul „bullying” este mult mai des întâlnit decât ne-am dori să credem. Se întâmplă pe coridoarele școlii, în curte, pe străzi și, din păcate, uneori și în sălile de clasă. Nedepistat la timp, bullying-ul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile asupra adaptabilității copilului în societate.
Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri, există și martori. Putem discuta despre bully-ing fizic, verbal, sexual sau psihic.
Care sunt cauzele bullying-ului?
Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui” (o acțiune mică într-un anumit loc, la un anumit moment-dat, poate produce schimbări majore, exponențial amplificate, în alte zone) la alte fenomene de bully-ing, atât din partea agresorului, cât și din partea celui agresat. De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de defulare și exprimare, fiind la rândul său abuzat ori neglijat. Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.
Recomandări și soluții de combatere – copilăria să rămână la locul ei
Cele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele:
- Metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea.
- Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de Consiliere și Orientare.
- Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică.
- Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar, mediator școlar, supraveghetor / părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui coleg.
BULLYING-UL IMPLICĂ:
„O dorință de a răni + acțiune dureroasă + dezechilibru de putere + (tipic) repetiție +
utilizarea nedreaptă a puterii + plăcere evidentă din partea agresorului + sentiment de
opresiune din partea victimei.” (Rigby, 2002)
Avansând repede în ultima decadă, comunicarea digitală a devenit un mijloc vital de
exprimare pentru tineri și copii, o platformă pentru întâlniri virtuale și relații sociale
între ‘nativii digitali’. Cu toate acestea, spațiile de comunicare online poartă riscuri multiple
pentru bullying.
Bullying-ul cibernetic denotă utilizarea mediilor electronice (Internet, telefoane inteligente,
email-uri, Facebook și rețele sociale, programe de mesaje text/chat, ex. WhatsApp, platforme
foto și video și pagini de internet) pentru a răni o altă persoană. Acestea pot include mesaje de
intimidare, insulte, hărțuire sexuală sau ridiculizare și ocară. În contrast cu bullying-ul tradițional,
o trăsătură comună a acestora este anonimatul frecvent al agresorilor cibernetici.
Cyber grooming este un alt fenomen al erei digitale cu o întindere și consecințe îngrijorătoare
- folosirea Internetului pentru inițerea de contacte (virtuale), hărțuire sexuală și posibil abuzul
sexual al copiilor și al tinerilor (Unabhängiger Beauftragter für Fragen des sexuellen Kindesmissbrauchs,
2015).
Câteva alte fenomene cum ar fi sexismul cibernetic, misoginismul cibernetic și mesajele
erotice (sexting) (Consiliul Europei, 2013) au multe lucruri în comun – toate se bazează pe
stereotipuri de gen adânc înrădăcinate. Concentrate în general pe perspectiva că în contextele
sociale și culturale particulare, ideile despre ce sunt sau ce ar trebui să fie femeile (fetele) și
bărbații (băieții), stereotipurile pot fi, în același timp, prescriptive în mod rigid.
Bullying-ul nu face parte din zestrea genetică a unui om, acest fenomen și această dorință de a face rău, nu apare din senin. Nimeni, nici un om, nu are răul în el din naștere. Această atitudine letală nu are cum exista într-un copil sau adoleșcent, până atunci când dorința de a face rău și de a demola sufletește pe altcineva, nu este pusă acolo, în suflet, de către cineva involuat spiritual. Acest fenomen al bullying-ului se educă prin ignoranța de care au dat dovadă adulții, care-i au în grijă pe copiii și adoleșcenții ce recurg la această atitudine îndreptată spre colegii lor, totodată, prin exemplul „ bun” pe care ei , în calitate de părinți, educatori și tutori, îl oferă copiilor...
Să aveți pace în suflet... Cu drag, Codru!
Bibliografie:
Strategii ptr o clasă fără bulling. Autori:
Tzvetina Arsova Netzelmann, Elfriede Steffan, Marina Angelova
Unicef. ro. Fenomenul “bullying”. Cum îl depistăm și cum îl combatem, pentru școli mai sigure.
Unicef. ro. Fenomenul “bullying”. Cum îl depistăm și cum îl combatem, pentru școli mai sigure.
